Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Cotidianul
Anul şi data apariţiei: 05/3/2008
Tematica: transformarea sistemului electoral – problematica reprezentării minorităţilor în parlament
Categoria articolului: editoriale
Autorul articolului: Lucian Gheorghiu
Titlul articolului: Avem Uninominal 2.2
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.cotidianul.ro/index.php?id=18274&art=44098&cHash=bf36348b11


Numele cotidianului

Parlamentul a adoptat ieri legea alegerii Camerei si Senatului in colegii uninominale. Tot ieri, PSD a reusit sa treaca amendamentul care prevede alegerea directa a presedintilor Consiliilor Judetene.

Deputatii au votat uninominalul cu inima strinsa

Dupa dezbateri-maraton care au durat sase ore si doua pauze de consultari de cite 15 minute, deputatii au adoptat ieri legea alegerii Camerei Deputatilor si a Senatului prin vot uninominal. Legea a trecut cu 231 de voturi pentru, 11 contra (10 PRM si independentul Dan Mocanescu) si 18 abtineri (Cosmin Nicula – PSD, Daniel Ionescu – PD-L si 16 deputati UDMR). Daca in urmatoarele cinci zile lucratoare legea nu va fi contestata la Curtea Constitutionala, atunci ea este trimisa la Presedintie la promulgare. Seful statului a anuntat deja ca nu va contesta legea la Curtea Constitutionala.

Dezbaterile au fost extrem de aprinse. Trei subiecte au tinut capul de afis al plenului de ieri: batalia PSD pentru amendamentul care prevedea alegerea presedintilor Consiliilor Judetene prin vot uninominal, tentativa (nereusita) a UDMR si a PC de a scadea pragul electoral la 3% si propunerea PSD si PD-L de modificare a modalitatii de distribuire a mandatelor in prima faza la nivel judetean, cele doua partide obtinind cistig de cauza.

De departe, amendamentul PSD privind uninominalul pentru sefii judetelor a fost cel mai dezbatut. Deputatii PNL, UDMR, PC si PRM nu au agreat propunerea PSD, care, surprinzator, a gasit in PD-L un aliat de ultima ora, stiut fiind faptul ca liderii acestui partid, pina saptamina trecuta, sustineau ca amendamentul este neconstitutional. Acest lucru l-au sustinut acum deputatii celorlalte patru partide. Liberalii au propus o solutie de compromis, si anume trecerea amendamentului prin alta lege. La vot s-au inregistrat 132 de voturi pentru (PSD si PD-L), 42 impotriva (PRM, PC si UDMR) si 62 de abtineri (PNL si independenti).

PRM a anuntat la finalul sedintei ca va sesiza Curtea Constitutionala. Pentru sesizare este nevoie de semnaturile a 50 de deputati sau 25 de senatori. PRM si UDMR (formatiune deloc avantajata de modul in care a iesit legea) nu pot stringe impreuna in nici una din Camere numarul de semnaturi necesare. Nu este exclus insa ca si parlamentarii PC sa se ralieze unui astfel de demers. Daca legea va fi contestata, ea va fi intirziata cel putin o luna si jumatate sau chiar doua luni.

Dezbaterile generale au reliefat pozitia politica a partidelor fata de lege. PRM a aratat clar ca se opune uninominalului. Lucian Bolcas a afirmat ca sistemul de votul uninominal „este unul care face discriminare intre bogati si saraci, ca nu este inteles de populatie, fiind sustinut doar de partidele politice si de citeva ONG-uri zgomotoase“. Si pozitia UDMR a fost mai mult spre „nu“. „Daca vom avea garantia ca intr-adevar comunitatea maghiara din Romania va avea reprezentare corecta in Parlament, doar atunci vom putea vota aceasta lege“, a fost teza principala sustinuta de Marton Arpad.

PSD, PD-L si PNL au incercat sa-si asume fiecare paternitatea uninominalului. „Va rog sa votati proiectul. Veti putea spune la incheierea mandatului ca ati facut un lucru bun cu mina dvs., un pas mic pentru clasa politica, dar unul mare pentru Romania“, a afirmat de la microfon PSD-istul Anghel Stanciu, el criticind PNL si PD-L pentru ca s-au opus proiectului de acum doi ani al social democratilor. Nici PD-L nu s-a lasat mai prejos, iar Valentin Iliescu si-a inceput discursul spunind ca „PD-L nu a fost nici un moment frina introducerii votului uninominal“. Iliescu a fost huiduit cind s-a referit la „liderul spiritual al partidului nostru, presedintele Traian Basescu“ spunind ca de la el a plecat ideea introducerii votului uninominal. Vicepresedintele PNL Relu Fenechiu le-a cerut si el deputatilor sa voteze legea. „Dincolo de toate populismele, azi incercam sa dam votul nostru pe sistemul uninominal. Chiar daca nu am ajuns la o maturitate a democratiei, dupa 17 ani de tranzitie a venit vremea votului uninominal“, a clamat Fenechiu, el atacindu-l pe seful statului pentru ca a insistat asupra sistemului uninominal majoritar in doua tururi, „pentru a nu se putea ajunge niciodata la votul uninominal“.

Pe o pozitie neutra s-au situat conservatorii. Ei au anuntat ca voteaza legea, dar Corneliu Ciontu a afirmat ca este grevata de „contradictii“ si ca, „in forma actuala a legii, unele partide vor reusi sa-si impuna candidatii peste votul cetatenilor si ca unele voturi ale partidelor mici se vor pierde“. Si deputatul PC a afirmat ca „acest tip de sistem va favoriza candidatii cu bani in defavoarea politicienilor mai pregatiti“. Fara a avea obiectii, liderul minoritatilor nationale, Varujan Pambuccian, a atras insa atentia asupra unor deficiente din lege, in special asupra rolului pe care il vor avea parlamentarii. „Oamenii vor face confuzie intre atributiile parlamentarilor si cele ale alesilor locali“, a spus Pambuccian.

Ce prevede noul sistem electoral

• Alegerile se desfasoara intr-un singur tur de scrutin

• Teritoriul national este impartit in 42 de circumscriptii electorale, echivalente celor 41 de judete si municipiului Bucuresti

• Fiecare circumscriptie electorala are in componenta un anumit numar de colegii uninominale, echivalente cu numarul de mandate de deputati sau senatori repartizate pentru judetul respectiv. In proportie de 95% se pastreaza acelasi numar de mandate existent la alegerile din 2004, deci vor fi 330 de colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si 135 la Senat, norma de reprezentare fiind de 70.000 de locuitori pentru un deputat si 160.000 pentru un senator.

• Pragul electoral pentru partide este de 5%; exista si un prag alternativ care da dreptul de a accede in Parlament partidelor care nu au facut pragul electoral, dar au candidati cistigatori in 6 colegii uninominale la Camera si in 3 colegii uninominale la Senat

• In fiecare colegiu, un partid politic are dreptul sa inscrie un singur candidat; alegatorul voteaza punind stampila pe un singur candidat la Camera si pe un singur candidat la Senat

• Candidatii care obtin intr-un colegiu uninominal 50% plus 1 vot devin automat parlamentari; daca partidul din care fac parte nu a trecut pragul electoral, respectivii nu intra in Parlament. Toate voturile obtinute de candidati se insumeaza la zestrea judeteana si pe tara a partidelor din care fac parte.

• Celelalte mandate se vor atribui in felul urmator: se calculeaza, intr-o prima etapa, cite mandate revin fiecarui partid intr-o circumscriptie electorala; se scad (daca exista) mandatele obtinute direct de partide in respectivul judet, prin cistigarea cu majoritate calificata a unui colegiu; urmeaza ca la nivelul fiecarei circumscriptii sa se constituie o „lista de partid“, in care vor fi trecuti candidatii respectivului partid in ordinea descrescatoare a voturilor obtinute. La nivel de circumscriptie/judet se atribuie mandate celor mai bine plasati candidati din partidele care au dreptul la mandate, dar numai in functie de coeficientul electoral obtinut. Exista posibilitatea ca in urma acestei faze a distribuirii sa nu se atribuie toate mandatele dintr-un judet. Cele neatribuite se redistribuie in functie de procentul obtinut la nivel de tara de catre partide, tot candidatilor cel mai bine cotati in partidele lor din judetele respective. Nu este posibil ca vreun mandat de parlamentar „sa plece“ intr-un alt judet.

• In premiera, romanii cu domiciliu in strainatate isi aleg - dintre ei - patru deputati si doi senatori

• Presedintii de Consilii Judetene se aleg prin vot uninominal intr-un singur tur de scrutin, cistigator fiind declarat cel care obtine majoritatea simpla.

Istoricul uninominalului

1997: senatorii PNL Paul Pacuraru, Alexandru Mortun si Mircea Ionescu-Quintus inregistreaza o initiativa legislativa privind un sistem uninominal mixt - proiectul nu ramine in sertarul comisiilor parlamentare

1999: deputatii Ioan Gavra si Valeriu Tabara (PUNR la vremea respectiva) propun o formula de sistem mixt - nu gasesc sustinere si nu inregistreaza proiectul

2003: senatorul PNL Paul Pacuraru depune o initiativa legislativa (L. 179/2003) care este identica cu proiectul pe care si-a asumat in 2007 Guvernul raspunderea

2004: in Comisia de Cod electoral, Emil Boc (PD) si Titu Gheorghiof (PNL) propun sistem uninominal mixt (primul proiect lucrat in comun cu Pro Democratia); Viorel Hrebenciuc (PSD) propune sistem uninominal in doua tururi; taberele se anihileaza reciproc si se (re)legifereaza votul pe lista

2005: PSD (uninominal in doua tururi de scrutin), PNL (proiectul Pacuraru 2003) si PC (uninominal mixt) depun in ordine proiecte la Senat

2006: Pro Democratia supune dezbaterii publice un sistem uninominal mixt lucrat pe scheletul legii PNL. Proiectul este asumat de PNL si PD

2007: Proiectul PNL-Pro Democratia intra in luna mai in dezbateri in Comisia de Cod electoral si este asumat de 64 de parlamentari PNL, 46 - PD si 4 - PSD.

22 august 2007: Sub patronajul Pro Democratia, PNL-PD-PSD-PC-UDMR semneaza un protocol privind uninominalul mixt.

29 august 2007: Presedintele Traian Basescu anunta la Costinesti la Scoala de vara a Tineretului PD ca intentioneaza sa propuna prin referendum uninominal in 2 tururi similar alegerii primarilor

15 octombrie 2007: Traian Basescu da un ultimatum Parlamentului: adoptarea legii pina pe 22 octombrie sau convoaca referendumul

16 octombrie 2007: Comisia de Cod electoral trimite proiectul de lege la Senat

23 octombrie 2007: Traian Basescu anunta convocarea referendumului

29 octombrie 2007: Guvernul isi asuma raspunderea in Parlament pe proiectul PNL/Pro Democratia

21 noiembrie/5 decembrie 2007: presedintele Traian Basescu contesta la Curtea Constitutionala doua articole din legea uninominalului

25 noiembrie 2007: are loc referendumul pentru sistemul uninominal; din cauza absenteismului la urne, referendumul nu este validat

12 decembrie 2007: Curtea Constitutionala admite exceptiile de neconstitutionalitate ridicate de seful statului. Legea se intoarce la Parlament

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.